Toti avem in minte lumea ideala,toti avem idei despre cum ar trebui sa fie ea...noi ne imaginam o lume care e chiar exact opusul acesteia...Si eu am o lume ideala,o luma fericita in mintea mea...as vrea sa-mi creez propria lume,prea greu,dar macar propriul oras?Da,propriul oras...
Cand soarele e pe mijlocul cerului eu pe un camp ma intind si ma uit sus,la nori mai intain incerc sa privesc dincolo de ei,ca sa ma calmez,sa-mi golesc mintea...dupa,ca un arhitect incep sa-mi construiesc orasul...Intr-un loc unde sunt multi copaci,nu...orasul meu este inconjurat de copaci,si desigur vor fi parcuri....Vor fi blocuri mici,si chiar si blocuri modelate ca si cum ar fi fost vechi,casa...bine ingrijita,mai mult vile(nu in exagerare)...Esentialul acestui oras este faptul ca oameni toti traiesc fericiti...Nimeni nu singur...Nu vezi tristeste,ingrijorare...
Fara sa-mi dau seama,eu incep sa locuiesc in acel oras..Imi creez o viata acolo..Imi creez prieteni..insa totusi se pare ca pana la urma mai regasesc pe cineva cunoscut acolo din viata reala..Insa aici traim diferit,aici nu sunt certuri...Pana la urma e lumea mea...e lumea in care vreau sa locuiesc pentru totdeauna...Fiecare minut petrecut acolo e minunat...Persoana draga mie ma asteapta acolo in fiecare zi..Insa cand totul e mai frumos...ceva trebuie sa-mi intrerupa visul...si atunci parca vine un cutremur in lumea mea,parca totul se distruge...ma trezesc la realitate...cerul intunecat si Simona cum si aplecat capul incat sa acopere soarele ma ia in lumea reala sa-i tin de urat...
-Iar visezi?Cat ai de gand sa dormi?
-Scuze,doar ca nu am putut rezista.
-Ridica-te sa nu mai adormi.
-Bine,bine..."Nu-ti fa griji,maine am sa ma intorc sa ajut la reconstruirea orasului."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu