Incercand sa-si pastreze echilibrul fata continua sa mearga pe linia ferata."Daca a-si continua sa merg asa pana vine trenul si chiar daca ajunge sa continui sa merg?Sincer,nu vreau sa dau in drame dar m-am saturat,adica de ce trebuie sa continui sa merg dupa ceilalti,la fiecare greseala sa-mi cer scuze,sau daca fac ei vreo greseala sa trec asa repede peste?Adica daca pe ei ii doare undeva de mine,pe mine da ce sa nu ma doara tot acolo?Desigur,unele certuri sunt asa,trecatoare,dar de ce tot ei sa ramana ce-i nervosi si eu sa fiu vinovata?Dar, ce spun eu?Desigur ca eu sunt vinovata, eu sunt <<unica>> eu sunt <<cea mai cu mot>> si ei sunt doar <<inocenti>>.Nu zic ca neaparat ei sunt de vina,dar de ce sa dam vina pe mine?Dar dupa,daca zic ceva,desigur,tot eu sunt vinovata...Sunt luata la raspunderi pentru orice,si pentru asa voi fi luata la raspunderi.Deja imi imaginez crizele si scenele pe care le va face,iar eu desigur va trebui sa cedez.Vreau doar sa plec,vreau doar...doar sa se uite totul,toate ideile,toate gandurile...tot...Vreau ca totul sa fie un cosmar,un vis oricedar numai realitatea nu...Vreau sa ma trezeasca mama si sa ma intrebe ce vreau la mic-ul dejun si eu sa ma trezesc si sa nu ma mai gandesc la asta.Vreau sa nu-mi mai pese.Vreau sa fiu fericita.Vreau ca totul sa fie bine! " Trenul se apropie de ea. Se aude vuietul lui,sinele tremura.Isi inchide ochii si un zambet apare pe fata ei .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu